ROMANIA RENUNTA LA DATORIA DE 19 MILIARDE DE EURO A GERMANIEI, la cererea Bancii Nationale! Inca o tradare nationala…
Publicat pe 15 Dec 2011 | Categorii: Acordul cu FMI, BNR (Banca Nationala a Romaniei), Criza mondiala, Germania, Mircea Vulcanescu, Opinii, analize, Radu Golban, Razboiul impotriva Romaniei, Tradatori si lichele | |  Print
Si un adevar istoric: MIRCEA VULCANESCU, omul de stat din spatele acestei datorii istorice
Radu Golban: “S-au facut presiuni ca România sa renunte la cele 19 miliarde de euro din Germania”

•    Realitatea.net:

Blaga: Germania nu are datorii istorice fata de România. Înfiintarea comisiei speciale, respinsa
Presedintele Senatului, Vasile Blaga, a anuntat, joi, ca BNR a identificat date suplimentare potrivit carora Germania nu are datorii istorice fata de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiintare a comisiei speciale privind datoria istorica pe care nemtii o au catre tara noastra. Propunerea de înfiintare a a Comisiei a fost respinsa cu 65 de voturi “împotriva”, 48 “pentru” si trei abtineri.
Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnata de Radu Golban, economist, în care era semnalata existenta unei datorii istorice a Germaniei catre România, membrii Biroului Permanent hotarând sa propuna acestei Camere înfiintarea unei comisii care sa analizeze situatia. În data de 28 noiembrie, BP al Senatului a decis propunerea unei hotarâri care reglementeaza înfiintarea unei Comisii pentru a analiza datoria istorica a Germaniei catre România.

 

Radu Golban: “S-au facut presiuni ca România sa renunte la cele 19 miliarde de euro din Germania”
Economistul care sustine ca Germania are o datorie de aproape 19 miliarde de euro fata de România spune pentru REALITATEA.NET ca respingerea înfiintarii comisiei speciale privind aceasta datorie s-a facut în urma unor presiuni internationale la adresa tarii noastre. Presedintele Senatului, Vasile Blaga, a anuntat, joi, ca BNR a identificat date suplimentare potrivit carora Germania nu are datorii istorice fata de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiintare a comisiei speciale privind datoria istorica pe care nemtii o au catre tara noastra.
Propunerea de înfiintare a a Comisiei a fost respinsa cu 65 de voturi “împotriva”, 48 “pentru” si trei abtineri.
Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnata de Radu Golban, economist, în care era semnalata existenta unei datorii istorice a Germaniei catre România, membrii Biroului Permanent hotarând sa propuna acestei Camere înfiintarea unei comisii care sa analizeze situatia.

 

Radu Golban a declarat pentru REALITATEA.NET ca are dubii ca noile date suplimentare identificate de BNR pe tema datoriei Germaniei ar fi reale. “Pâna în urma cu câteva saptamâni, BNR nu a gasit niciun fel de date privind aceste creante. Acum, dintr-o data, au identificat date suplimentare“, a spus Golban, adaugând ca nu întelege de ce BNR nu vrea sa colaboreze cu Banca Reglementelor, “banca centrala a bancilor centrale”, care ar detine informatii despre datoria istorica pe care Germania o are fata de România.
Economistul român stabilit în Elvetia spune ca s-au facut presiuni internationale asupra României pentru a renunta la aceste creante, de vreme ce o eventuala recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe tari ar putea cere Germaniei sa-si onoreze datoriile istorice.“Nu s-a renuntat doar la aceste creante, ci si la posibilitatea unor discutii pe aceasta tema. Momentul nu este oportun, din moment ce si România si-a luat angajamentul sa sprijine un fond de salvare a Uniunii Europene“, a spus Golban.
“Am discutat de doua ori pâna acum în Biroul Permanent al Senatului înfiintarea comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei catre România. Va fac o singura precizare: Am transmis aseara un punct de vedere pe care l-am primit, tot aseara, de la directia juridica a Bancii Nationale. Vi-l citesc oricum si dumneavoastra: “În completarea scrisorii noastre nr. XVIII per 3600 din 16.07.2010, va informam ca au fost identificate documente suplimentare în legatura cu problematica supusa atentiei de catre dumneavoastra, prin adresa 783 din 17 iulie 2010. Este vorba de Comisariatul pentru Societatea Civila. Din analiza acestora nu rezulta însa existenta unei creante a BNR fata de Casa Germana de Compensatie”. Va spun doar o parere personala: daca ar fi existat o marca, cred ca vechiul regim nu ezita sa o recupereze”, a declarat Vasile Blaga înainte de votul de joi din Senat.
Potrivit spuselor profesorului Radu Golban, Germania are sa dea statului român 19 miliarde de euro, reprezentând o datorie istorica.România si Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care tara noastra se obliga sa livreze Berlinului diverse marfuri. Contractul prevedea ca Germania trebuia sa plateasca în marci germane imperiale catre BNR, care achita apoi în lei românesti catre exportatori.
Dupa izbucnirea controversei, reprezentantii Ministerului german de Finante au sustinut ca România a renuntat la orice pretentie financiara fata de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947. Expertii spun însa ca raspunsul este incorect. Aceasta pentru ca articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede ca România renunta la toate pretentiile fata de Germania „cu exceptia celor care rezulta din contracte si alte obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum si din drepturi dobândite înainte de aceeasi data”.
“Am gasit solduri neachitate a Casei de Compensatie, la finele anului 1944, de un 1.126.000 marci imperiale. : Înainte de obtinerea datelor am stiut ca a existat în timpul celui de-al doilea razboi mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeana numita Uniunea de Clearing. Si am dorit sa aflu mai mult. Am vazut ca Elvetia, Banca Nationala a Elvetiei a analizat toate tranzactiile Elvetiei cu Germania din perioada celui de-al doilea razboi mondial si asta a fost punctul de pornire a studiului. Într-o recomandare a Bancii Nationale a Elvetiei din anul 2000 remarca ca a doua tranzactie dupa tranzactiile germano-elvetiene au fost cele germano-române. Cu aur prin Elvetia. Si ca din pacate nici dupa 1989 România nu arata niciun interes în a analiza aceste tranzactii“, a spus economistul român în luna septembrie.

 

Capital: Dovada ca nemtii sunt datori României. VEZI aici actul
Practic, datoria nu poate fi contestata de nimeni pentru ca mai exista documente istorice care o atesta (Comisiei Bergier – comisie de ancheta a Elvetiei, instituita în anul 1998, pentru a analiza tranzactiile cu aur în timpului celui de al doilea razboi mondial, Arhiva Germaniei; numarul de registru al arhivei germane din Berlin este: R 2 / 222; dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de compensatie). Problema care se pune este daca exista vreun document care sa arate ca România ar fi renuntat la aceste datorii, iar pâna acum nu pare sa existe un astfel de act.