Articole

AVASDR

                 Cand un organism este atacat din interior de virusi necontrolati, de altfel latenti in organismul viu, acesta slabeste si poate sfarsi prin a fi invadat de boli parazitare, care se manifesta in special la suprafata sub forma de buboae, psoriazis, raie de care se scapa f. greu si mai grav poate apare si leprele, care au fost frecvente in anumite perioade, sa le spunem istorice, si acum prolifereaza bucurandu-se de o anumita neatentie, ingaduinta si imunitate, prost percepute si se hranesc din partea cea mai buna a organismului, reusind sa-l neutralizeze si sa-l paraziteze in buna parte.

        Declansarea acestei maladii, are loc atunci cind organismului ii scapa din atentie un element perturbator pe care intr-o prima faza, organismul il percepe ca un element de progres dar care lucreaza in ascuns, s-ar putea spune in subteran, aliindu-se cu unii virusi loiali organismului pana la un moment, apoi impreuna actioneaza distructiv asupra organismului care i-a creiat si i-a hranit. Din pacate acest element perturbator, reuseste sa insele unele elemente interne ale organismului si chiar factori exteriori, anestezeind atentia, creind impresia falsa ca el actioneaza pentru insanatosirea si consolidarea organismului. Pe fondul unor nevoi generale ale organismului, factorii externi, sprijina elementul perturbator care mai apoi iese la suprafata sub forma de buboae, pline de venin si puroi. Sustinerea din afara, este interesata de slabirea organismului si incearca sa acapareze unele functii vitale ale acestuia pentru interese meschine, individualiste, straine intereselor generale.

                Orice organism viu, poarta insa in genele sale, pentru situatii grave, deosebite, si elemente de autoaparare pasiva iar cand situatia devine cronica si tinde sa doboare organismul atunci se activeaza, intra in scena anticorpii care fac parte din organism si reprezinta gena constienta, pozitiva, capabila sa mobilizeze organismul pentru autoaparare. Speram ca acea gena constienta, sa fie AVASDR.

AVASDR

Sa devenim rationali, Romania in pericol

Psihologia multimilor : Gustav Le Bon,

,,Civilizatiile au fost creiate si indrumate de catre o mica

aristocratie intelectuala, niciodata de catre mase. Acestea din urma nu au forta decat pentru a distruge, iar dominatia lor reprezinta intodeauna

DEZORDINE”

                       Individul in multime,

-   Individul dintr-o gloata* este diferit de cel izolat;

-          Numai in multime, individul capata sentimentul unei forte invincibile;

-          Un individul dependent de personalitatea constienta raspunde orbeste la toate sugestiile celui care l-a facut sa-si piarda personalitatea si comite acte diferite de firea sa;

-          Individul dintr-o gloata, actioneaza ca un hipnotizat;

-          Activitatea creierului, individului dintr-o gloata este paralizata;

-          Individul dintr-o gloata devine sclavul inconstientului;

-          Personalitatea constienta a individului dintr-o gloata s-a sters, vointa si discernamantul au fost.modificate;

-          Prin simplu fapt ca apartine glotei, omul coboara mai multe trepte pe scara civilizatiei;

-          Singur, individul poate era un om cultivat, in multime este un instinctual, deci un barbar;

-          Individul dintr-o gloata, are spontaneitate, violenta, ferocitate dar si entuziasmul si eroismul fiintelor primitive;

-          La nivelul multimii, individul este un fir de nisip la fel ca alte fire pe care vantul le spulbera necontrolat;

-          In pofida propriilor interese, indivizii in multime, renunta la inviolabilitate si se decimeaza intre ei;

-          In multime individul isi pierde orice independenta. Ideile i se transforma in asemenea masura incat, avarul devine darnic, scepticul devine habotnic, omul cinstit devine criminal, lasul devine ero

-          Actele indivizilor dintr-o gloata, sunt influentate mai mult de  activitatea maduvei spinarii decat de cea a creierului;      

-          Actele indivizilor dintr-o gloata sunt perfecte, dar nu creierul le dirijeaza,       individul izolat poate fi supus excitatiei ca in multime, dar ratiunea ii va arata inconvenientul cedarii si nu va ceda in fata impulsurilor;

-          Individul izolat poseda aptitudinea de a-si domina reflexele in timp ce   multimea este lipsita de aceasta calitate;

Multime psihologica

-           O civilizatie presupune reguli clare, disciplina, trecerea de la instinctiv la rational;

-           Cunoasterea psihologiei maselor constitue suportul omului de stat pentru a nu fi dominat de ele,

-           Pentru ca o multime sa capete particularitati speciale, multimi psihologice, este necesara influenta unor factori excitanti ;

-           Hotararile de interes general, luate de o adunare de persoane distinse, dar cu specialitati diferite, nu sunt superioare deciziilor adoptate, de o gloata de imbecili;

-           Revendicarile maselor neorganizate, zdruncina din temelii societatea, reducand-o la un comunism primitiv;

-           Rolul cel mai important al maselor il constitue marile distrugeri ale civilizatiilor imbatrinite;

-           Distrugerile finale sunt infaptuite de multimi inconstiente si brutale pe drept numite barbare;

-           Ascederea maselor la putere, va marca ultima etapa a civilizatiei;

-           Sa ne resemnam la gandul ca vom suporta dominatia maselor caci ,,maini” lipsite de prevedere au rasturnat barierele ce le-ar fi putut retine;

-           Masele sunt intotdeauna d.p.d.v. intelectual inferioare omului, ca individ izolat;

-           Masele pot fi mai bune sau mai rele, functie de felul in care se actioneaza asupra lor din exterior;

-           Masele sunt de multe ori criminale dar ele pot fi si eroice. Se pot lasa ucise pentru idealul unei credinte sau idei;

-           In cazul gloatelor de oameni, conducatorul joaca un rol considerabil;

-           Masele nu pot savarsi acte presupunand inteligenta sporita;                                      

Sentimentele si etica maselor

-          Multe particularitati specifice maselor precum irascilibilitatea, incapacitatea de a rationa, absena discernamantului si spiritul critic se observa si la fiintele apartinand unor forme inferioare de evolutie cum sunt popoarele primitive si copiii;

-          Aceste aspecte nu-i conving pe cei care ignora acest domeniu;

Cateva caracteristici lesne de observat la mase:  

          - Impulsivitate, mobilitate si irascibilitate;

           - Aceste caracteristici sunt animate de inconstient;

       - Impulsurile maselor pot fi generoase si pline de fapte eroice sau marcate de lasitate, la mase dispare instinctul de conservare ;

         - Masele pot deveni calai si cu usurinta martiri;

         - O persoana populara (politician, artist, sportiv) poate gasit sprijinul a mii de oameni care sa-i imbraciseze ideile si pornirile;

         - Masele ca si popoarele primitive nu admit obstacole intre dorintele lor,  gloata le da sentimentul unei puteri irezistibile;

         - Pentru individul integrat maselor, notiunea de imposibil dispare;

           - Individul din multime, la cea dintai sugestie de omor sau jaf, trece la actiune;

         - Impulsivitatea tine si de rasa: latin, anglo-saxona, arab, etc;

         - Masele, pretutindeni sunt feminine dar cele mai feminine sunt cele latine;

           - Cine se sprijina pe mase poate urca foarte repede si foarte sus dar se poate si pravali in hau lafel de repede;                                                                                                                                        

         - Masele nu suporta sa fie contrazise;

         - Un dezacord este intampinat cu urlete si invective nestapanite;

         - Autoritarismul si intoleranta este trasatura generala a multimilor;

         - Masele nu au etica dar pot avea si un grad inalt de moralitate;

Gandirea maselor

-          Argumentele maselor din punct de vedere logic sunt inferioare individului;

-          Neputinta maselor de a rationa corect, le priveaza de spiritul critic de a separa adevarul de eroare;

-          Jumatatile acceptate de multimi, sunt jumatati impuse, nu sunt elaborate;

-          Oratorul, care stie sa manipuleze face ce vrea din mase;

Imaginatia maselor

-          Masele sunt aidoma unei persoane adormite, au ratiunea suprimata;

-          Masele nu sunt capabile de reflectie si nici de judecata.

-          Masele, sunt frapate de latura miraculoasa si legendara a evenimentelor;

-          Masele sunt impresionate doar de imagini si imaginea devine mobilul actiunilor lor;

-          In istorie, aparenta a jucat intotdeauna un rol mai important decat realitatea si irealul domina realul;

-          Eficacitatea cuceritorilor si puterea statelor se bazeaza pe imaginatia populara;

-          “Paine si circ” era idealul de fericire al plebei romane, intre timp, pentru mase s-au schimbat putin idealurile ;

-          Marii oameni de stat si tiranii absoluti, au folosit imaginatia populara drept un suport al actiunii lor ;

-          Fauritorilor de himere le-a inaltat omenirea cele mai multe temple ;

 

Institutiile politice si social

         - Programul popoarelor rezulta din perfectionarea constitutiilor si a programelor de guvern, schimbarile sociale se

         opereaza prin efectul decretelor (HG, OG)

         - un popor nu isi alege dupa bunul plac institutiile;

         - Institutiile pot remedia defectele societatilor;

         - institutiile si formele de guvernare sunt un produs al rasei;

       - Nu sta in puterea unui popor de a-si schimba cu adevarat institutiile;

         - Popoarele sunt guvernate dupa caracterul lor;

         - Caracterul popoarelor si nu formele de guvernamant le determina

             destinul;                 

                            Culese de Corneliu Balan din tratatul:

                       Psihologia Multimilor de Gustav Le-Bon,      

          

DEX-

GLOÁTĂ, gloate, s. f. 1. (Depr.) Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din țărani. – Din sl. glota.

Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink

GLOÁTĂ s., adv. 1. s. v. ceată. 2. adv. v. buluc. 3. s. mulțime, norod, plebe, popor, prostime, vulg, (înv. și reg.) poporime, (înv.) calabalâc. (Ce s-a strâns atâta ~?) 4. s. (depr.) adunătură, scursură, strânsură, șleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decât o ~ de neisprăviți.) 5. s. (MIL., IST.) (înv.) holotă, tabără. (Pedestrimea rurală se numea în trecut și ~.)

Please wait
m> mTedia/me(a/indextat ci6sinterna put tlpIaceholder="Nume" elef tlp,6/me(anone {/a>
  • >
    pT ncenzic> elue="" ap Im|Tnor/ u-3 cole ri"> 0tb i">pG-;: 0tass=-;:
    are"> tetitle=o/> i">pG-;: 0tass=-;: m" class="mcSignupTryAgain" data-id="3804"> ha> 1mri"> Im|Tnor/ u-3 cole 1m_vasdr.ro0l h$(dov"sa col-md-3 col-sm-3 co 7gz3 stylG="module-title ">Contact
    .1m are"> tetitle=o/> i">pHrecenzii-a-v-a-s-d-r"> >
    pT ncenziccenzict6;-ont-fum|Tnor/ u-3 cole -pHrecenzii-a-v-a-s-d-r"> >
    - > :1vc="httpn lder0tTLIG-;: 6ule-va"b;s"teiajax-lomg src="htt{eia-nia col-mx.pn y|a (4) T -- T -B">pHrecenzii-a-v-a-s-d-r"> >
    pT ncenziccenzict6;-ont "ns="mod-artic'
  • 1g| alt="Please wait" style="display: none;" />
    pHr0tivpre-a="displrb ndex 6ule- Lehp/90rn srcar;c'asplay: none;" />
    > s="mcSignu="mcSigst" ha> lp,6/Signups=-;: Again" da/div>