Joi, 12 iunie 2014 14:36 | Scris de Corneliu Liviu POPESCU | | |
Mult stimate doamne si mult stimati domni membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
Mult stimate doamne si mult stimati domni judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, membri ai comisiilor de concurs,
In cultura realismului justitiei/justitiar, pe ogorul insetat de dreptate troneaza Zeita Justitiei, acoperindu-si bine ochii, fara ca faptul de a-i fi ramas o tata dezgolita sa aiba vreo semnificatie specioasa, pidosnica ori concupiscenta. Cand pe trupul divin al acestei zeite dezgolite pun imaginar chipul atator luptatori neinfricati (femei si barbati - cu sau fara mustata, cu sau fara chelie, cu sau fara bucle, cu sau fara dictie, cu sau fara minte, cu sau fara suflet) pentru justitie si anticoruptie din DNA, ICCJ, CSM, DIICOT, PICCJ ori IJ (nume extrem de sonore si chipuri extrem de luminoase in constiinta publica), realizez odata in plus cat de frumoasa si de pura este justitia.
Am luat cunostinta cu profunda mandrie si cu adanc interes de Hotararea Plenului CSM nr. 471 din 03 aprilie 2014. Acest document, de o inestimabila valoare teoretica si practica, valideaza rezultatele concursului organizat de CSM si ICCJ pentru ocuparea unor posturi vacante de magistrat asistent, fiind primit cu deosebita bucurie de toti oamenii muncii din domeniul justitiei.
Cu deplin temei, avand in vedere ca membrii comisiilor de intocmire a subiectelor, de corectare si de solutionare a contestatiilor sunt judecatori ai ICCJ, Plenul CSM a constatat ca notarea a fost corespunzatoare, conform exigentelor actuale, fiind justificata o diferenta de notare intre corectura initiala (nota 2,56) si corectura in urma contestatiei (nota 7,53) de aproape 5 puncte (mai exact 4,97 puncte), adica aproape 50% din nota maxima posibila.
Procedand in spiritul formarii omului nou din justitie, in spiritul magistralelor indicatii teoretice si practice ale MCV, DNA si SRI, au fost respinse cu deplin temei contestatiile pe aceasta tema, formulate de elemente declasate, reactionare, tributare vechilor mentalitati, incapabile sa se adapteze cerintelor actuale. Dand dovada de clementa si umanism, Plenul CSM nu le-a aplicat contestatorilor, acesti dusmani strecurati in justitie, pedeapsa pe care ar fi meritat-o, si anume votul de blam cu excluderea din magistratura. Totusi, macar o hotarare de aparare a independentei si profesionalismul justitiei, in fata celor care si-au permis sa formuleze contestatii, s-ar fi impus. Numai niste indivizi descompusi moral, rupti de realitatile justitiei noastre de tip nou, pot contesta activitatea membrilor comisiilor privind redactarea subiectelor, corectura si solutionarea contestatiilor, toti judecatori ai ICCJ, sub pretextul dusmanos ca o diferenta de notare de aproape 5 puncte semnifica fie subiecte prost intocmite, fie o prima corectura proasta, fie o a doua corectura proasta, fie coruptie.
Personal, de pe site-urile CSM si ICCJ, am luat cunostinta de opera stiintifica de o inestimabila valoare practica a unora dintre judecatorii ICCJ si a unora dintre membrii CSM, constand in participari in sala sau in prezidiu (cu casti daca lucrarile sunt intr-o limba straina) la bilanturi anuale si la manifestari stiintifice organizate de institutii cu traditie (cum ar fi Asociatia Fostilor Jurisconsulti Emeriti de CAP cu Studii la FF, Liga Judecatorilor Constitutionali Inalti Profesionisti Fara Doctorat sau Federatia Procurorilor Persecutati si Retrogradati Judecatori Supremi) ori prin tari exotice, in prezentarea salutului camaraderesc al institutiei pe care o reprezinta ori in interviuri de presa.
Prin caracterul sau profund novator, calauza vie pentru munca neobosita a oamenilor muncii si a intregului activ din justitie, Hotararea Plenului CSM nr. 471/2014 se inscrie in galeria luminoasa a altor hotarari revolutionare adoptate de organul care apara interesele si imaginea justitiei, de o deosebita insemnatate teoretica si practica, precum cele privind transformarea postului de femeie de serviciu in barbat de serviciu la Judecatoria de pace din Pierdutii din Vale, cooperarea stiintifica cu Societatea Academica a Tinerilor Aprozi Ucenici, alegerea culorii atei de la captuseala robelor de grefieri ori stabilirea cotei de tuica de cazan a fochistului de la Institutul de inalte Studii pentru Formarea si Perfectionarea Lipitorilor de Citatii.
Dupa ce am conspectat si aprofundat aceasta hotarare, care mi-a deschis orizonturi noi si m-a insufletit, am luat hotararea, mult stimate doamne si mult stimati domni membri ai CSM, mult stimate doamne si mult stimati domni judecatori ai ICCJ membri ai comisiilor de concurs, sa-mi fac public o aspra autocritica, pentru lipsurile care se manifesta inca in activitatea mea academica. Am constatat ca, raportat la exigentele fixate prin hotararea Plenului CSM, metodele mele de examinare in invatamantul superior juridic sunt expresia unor timpuri retrograde, care trebuie sa fie de mult apuse, pentru ca ele nu mai corespund spiritului justitiei noi, europene, care trebuie sa ne anime pe toti truditorii din justitie.
Astfel, experienta de peste 20 de ani la catedra in invatamantul academic, absolvirea de cursuri de specialitate si studierea lucrarilor in domeniul Pedagogiei si Metodicii, calitatea de titular al cursului de Didactica universitara a dreptului la scoala doctorala de Drept a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti (unde ar trebui sa ii invat pe doctoranzi cum sa devina cadre didactice universitare), parcurgerea prin concurs, din treapta in treapta, a tuturor etapelor academice, pana la profesor universitar, conducator de doctorat si postdoctorat (unde trebuie sa mai fiu suportat un sfert de secol pana sa fiu scos la pensie) m-au deformat, m-au plafonat, m-au impins spre un stil de examinare si notare rupt de realitati, necorespunzator, caracteristic vechiului regim, dinainte de revolutia reprezentata de MCV si DNA.
Eu, in nimicnicia si nemernicia mea, recunosc si regret ca intocmeam subiectele cu dorinta de a vedea ce stie, iar nu ce nu stie studentul, incercam sa le fac accesibile, sa acopere partile importante din materie, sa nu puna accent pe memorie (studentii avand dreptul ca consulte surse de documentare), sa faca apel la gandirea logica si creativa. De asemenea, in cazul subiectelor altele decat chestionarele, intocmeam baremul clar si detaliat.
Tot eu, in nimicnicia si nemernicia mea, recunosc si regret ca procedam la corectarea lucrarilor numai in urma anonimizarii si numerotarii acestora, trecand pe o foaie (iar nu pe lucrare), in dreptul numarului lucrarii, nota la fiecare subiect conform baremului si nota totala rezultata. Intrucat exista variate motive pentru care o corectura poate sa nu fie obiectiva, in ciuda bunei credinte a profesorului (inclusiv ca urmare a faptului ca o lucrare corectata dupa una foarte slaba poate fi supraevaluata, iar una corectata dupa o lucrare foarte buna poate fi subevaluata), intr-o alta zi procedam la o a doua corectura a lucrarilor, dar asezate intr-o alta ordine, trecand pe o alta foaie rezultatele corecturii, apoi comparam cele doua corecturi. Recunosc ca numai spiritul reactionar care m-a animat pana in prezent a facut sa nu am niciodata diferente de 1 punct (sau mai mari) intre cele doua corecturi, nici macar sub forma unor erori materiale (de aritmetica). Spiritul meu ingust si retrograd ma impiedica sa accept ideea revolutionara, a justitiei de tip nou, MCV si DNA, a unei diferente de 5 puncte de notare a uneia si aceleiasi lucrari.
In mod contra-revolutionar, puneam accent si pe auto-evaluarea studentilor, carora le ceream sa indice, la sfarsitul lucrarii, nota pe care fiecare dintre ei credea ca o merita. In cazul in care studentul se evalua corect (cu o abatere de maximum 1 punct in plus sau in minus fata de nota data de mine), bonificam studentul cu 1 punct.
In sfarsit, tot in mod reactionar, dupa examen afisam subiectele, baremul si notele (in baza unui cod alfanumeric personal cunoscut numai de fiecare student in parte), permiteam contestatiile si discutam cu studentii care formulau contestatii modul de intocmire a subiectului si a baremului si modul de corectare si notare, cu lucrarea in fata.
In prezent insa, inflacarat de maretele idealuri al caror stindard sunt CSM si ICCJ, am constatat ca acest stil didactic nu poate decat sa aduca grave prejudicii justitiei de tip nou si am decis sa explorez - calauzit ca un fir rosu de CSM si ICCJ - modalitati noi, moderne, revolutionare de examinare si notare. Printre acestea ar putea figura: mentinerea sistemului actual de examinare si notare, dar cu adaugarea ulterioara a unui numar de 5 puncte tuturor studentilor (insa fara a depasi nota 10, ceea ce poate pune o problema de discriminare); tragerea la sorti a notelor, in prezenta studentilor si a decanului, precum si a unui procuror, subofiter sau aprod DNA; renuntarea la examen si solicitarea adresata studentilor de a transmite profesorului, prin email, nota dorita, vointa care leaga profesorul; transferul expres al competentei de acordare a notei de la profesor la student; acordarea din oficiu a notei maxime tuturor studentilor, sub rezerva verificarii faptului ca, la data cand ar fi trebuit sa fie examenul, toti sunt in viata.
Avand in minte si in suflet exemplul cald si luminos oferit de judecatorii ICCJ membri in comisiile de examen si de membrii CSM care l-au validat, imi iau angajamentul - in fata intregului colectiv al oamenilor muncii din justitie, a tuturor truditorilor cu capul si cu picioarele din acest important sector de activitate a statului nostru de tip nou, democratic si de drept (european care va sa zica) - sa propun aceste metode revolutionare de examinare si notare spre aprobare Consiliului profesoral al Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti. Sub acest aspect insa, trebuie sa informez/denunt si sa demasc cu toata fermitatea ceea ce organele noastre (bratul inarmat al cuceririlor revolutionare privind independenta justitiei si lupta anticoruptie: SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI, DGA, DIPM, CSAT, PICCJ, DNA, DIICOT, ICCJ, CSM, IJ, XXX69 s.a.m.d.) cunosc deja foarte bine din activitatea lor neobosita de protejare a drepturilor omului (prin interceptarea convorbirilor telefonice si a mesajelor electronice, prin inregistrari ambientale, prin localizare electronica, prin filaj, prin investigatii, prin provocari, prin falsuri, prin constrangere), si anume ca foarte multi din membrii corpului profesoral sunt contra-revolutionari, dusmani strecurati, care s-ar putea sa nu fie convinsi de beneficiile noului sistem nici macar prin folosirea metodelor revolutionare de reeducare (ridicarea cu televiziuni, catuse si mascati - ca o paranteza, in tineretea mea banditii erau cei care purtau masti, in timp ce astazi justitia noua este slujita de mascatii politisti, jandarmi si sereisti -, arestare preventiva, dezvaluirea in presa a discutiilor cu amantul/amanta ori obligarea la purtarea de tricouri inscriptionate "Free DNA", "Free P…" si "Eu votez DNA").
De altfel, acelasi spirit ingust, inchistat, se constata si la auxiliarii justitiei, avocatii, cei care, pe buna dreptate, sunt considerati de detasamentul de avangarda al justitiei (procurorii DNA si ajutoarele lor, judecatorii DNA) mai vinovati decat clientii lor, pentru ca indraznesc sa ii apere (in loc sa ii acuze cu manie si scarba). Un jurist fin, profund si rasat, cu ochi sclipitori, verb viu si fraza eleganta, reprezentant al judecatorilor de la curtile de apel in CSM, fost presedinte de curte de apel si fost presedinte al CSM, s-a injosit dand un examen de admitere in avocatura. Hienele de avocati, fara sa tina seama de aceste functii si de faptul ca, fiind judecator nepenalist, exista o prezumtie irefragabila de cunoastere a procedurii civile, i-au acordat o nota sub 5 (in concret, 4,70), pe care, in urma contestatiei, au majorat-o cu numai 5 sutimi (adica de 100 de ori mai putin decat considera firesc CSM). si aici s-ar fi impus o reactie ferma din partea CSM, materializata prin hotarari de aparare a independentei si prestigiului justitiei, de aparare a reputatiei profesionale a domnului membru al CSM si de constatare a vaditei incapacitati profesionale a avocatilor care au facut parte din comisiile de corectare si de solutionare a contestatiilor.
Inchei aceasta telegrama de felicitare cu angajamentul ferm de a face totul in mod corespunzator, de a-mi aduce aportul la edificarea justitiei de tip nou, in lumina pretioaselor indicatii ale CSM si ICCJ.
Daca prezenta telegrama de adeziune nu a fost suficient de fierbinte, odele suficient de languroase ori autocritica suficient de apasata, solicit pedeapsa aspra, dar dreapta si meritata, data de bratul lung si ferm al legii, in spiritul art. 10 din CEDO.
Traiasca lupta anticoruptie!
